Asfintit

Nu credeam ca un telefon mobil obisnuit poate captura asemenea imagini.....
Le-am surprins ieri,in plimbarea noastra de seara....

Prima poezie de la gradi

Ieri am gasit in rucsacelul lui prima poezie de la gradi, ce se numescte chiar " Gradinita" .Habar n-am ce trebuia sa fac: sa-l invat pana a doua zi sau in timp,k eu nu m-am prins? N-am indraznit sa sun educatoarea sa o intreb k precis m-as fi facut de rusine k nu stiam nici atata lucru, dar am dedus k trebuie sa-l invat muasai pana azi .Prima strofa o stia de la gradi, dar pe a doua, oricat de mult m-am chinuit nu am reusit, k nu stie sa pronunte toate cuvintele din ea. sincer si mie mi s-a parut greoaie pentru un copil de 2 ani si 9 luni, dar ce sa fac daca asta e poezia??? Am repetat si am tot repetat, dar daca nu ii spun eu cuvintele mai grele, nu spune nicio vorba din strofa cu pricina...

GRADINITA

Gradinita de copii
Plina e de jucarii
Papusele, ursuleti,
Calusei si tot ce vreti.

Dimineata in zori de zi
Vezi multimea de copii
Venind veseli, multumiti
Pentru joaca pregatiti!

La gradi dupa 5 zile de absenta

Credeam ca va trebui sa o luam de la capat cu adaptarea lui Darius la gradinita dupa ce a facut 5 zile pauza din cauza racelii.
Aseara i-am spus ca azi va merge dn nou la gradi si a parut foarte entuziasmat.Credeam k zicea asa si ca nu realizeaza de fapt ce i-am zis.
Dimineata, dupa ce a plecat Cip la serviciu, m-am dus langa el in pat ca sa nu se trezeasca si sa planga. Am atipit si a inceput sa sune alarma. S-a trezit foarte vioi, spunandu-mi:
-Mami, hai tezeste-te,megem a gadinita!
Nu-mi venea sa cred. In alte dimineti imi lua ceva timp pana sa-l trezesc si era destul de morocanos primele 5-10 minute. L-am luat in brate sa-l iubesc putin , dar el nerabdator, imi repeta:
-Mami haide, vine micobuzu!
Ma ridic din pat mergem la baie, ne spalam, ne pieptanam, facem rucsacelul, punem pachetelul ,apa, dupa care ne intoarcem in dormitor sa ne imbracam. E foarte vesel.
Fredoneaza o melodie, se joaca prin parul meu, ma ia de gat, imi face farse...se vede cat de nerabdator e....
Incerc sa- dau ceva sa manance dar nu vrea.
-Hai mami sa caltam , pecam a gadinita!
-Mami ,pai trebuie sa sune doamna intai si apoi coboram.
-Nuuu, haide pecam acum...
- Darius, trebuie sa ai putina rabdare ca vom pleca imediat ce suna telefonul, ii explic eu.
-Haide mami, te log, nu veau bombonici, nu cumpalam bombonici, nu pimbam putin, megem a gadinita....
Imi venea sa-l mananc nu alta. El care pana acum in fiecare dimineata inainte de a veni microbuzul voia sa ne plimbam putin pana la magazinul din colt si sa luam bombonici, acum refuza singur, numai sa mergem odata la gradinita. Chiar ii era dor de ea...
Norocul meu ca a sunat telefonul mai repde ca de obicei .Cand l-a auzit a inceput sa sara in sus si sa strige prin casa:
-A venit doamna, pecam la gadinita, a venit micobuzu, a venit micobuzu la-la-lala-la
A coborat scarile in fuga si direct la micorbuz, la locul lui de la geam. Avea o fericire in priviri cum de putine ori am vazut citindu-i-se pe fatza.....
Dadea bucuros din manute luandu-si ramas bun de la mine....
Mi-ara asa de drag de el de nici nu pot descrie, dar simteam si o durere in suflet totodata...
Eu nu-i fusesem suficienta zilele astea....
Trebuie sa ma obisnuiesc de-acum cu ideea asta chiar daca mi-e greu.Vor veni multe lucruri pe care nu le voi putea compensa si pentru care nu-i voi fi suficienta si nu va trebui sa sufar pentru fiecare.... acum insa ma doare.......
N-am mai putut astepta ora 13 sa mi-l aduca acasa, asa ca la 12 am luat-o pe Briana, ne-am urcat in masina si direct la gradi...
Cand am ajuns, grupa lor era la joaca afara, in curtea interioara. Am rugat ingrijitoarea sa mi-l aduca si sa o cheme si pe d-na educatoare sa mai vorbesc cu dansa pentru ca nu mai vorbisem de mult. A venit de manuta cu ea.Cand m-a vazut a facut niste ochi mari, parca nu-i venea sa creada....a venit asa timid langa mine, dar imdiat ce a ajuns s-a aruncat in bratele mele.M-a strans de gat cateva secunde, timp in care m-am topit toata...
Si-a revenit repede insa din starea afectiva care-l cuprinsese pentru k a zarit la mine-n geanta o cutie de bomboane pe care o luasem pentru educatoare. In timp ce eu discutam cu doamna ( de fapt domnisoara ) el infuleca fericit bomboanele.
Mi-a spus ca este foarte, foarte cuminte , ascultator si prietenos, k mananca tot ce i se da( am facut ochii mari cand am auzit k bea chiar iaurt ), ca are memorie si ca retinut foarte repede poezia pe care i-a invatat ( de care eu habar n-aveam caci nu-mi povesteste prea multe din ce face acolo) k a colorat frumos( chiar avea lucrarea la expozitie pe hol), ca totul este bine cu alte cuvinte.
Cand a auzit ca trebuie sa plcam asa, au inceput protestele. Doar cu promisiunea ca mergem si ne mai plimbam putin am reusit sa-l iau.
In masina a adormit rupt si a trebuit sa urc in casa cu amandoi in brate de credeam k mi se rupe mijlocul... au peste 25 kg ...
Dar ce drag imi era...

Crizele varstei de 2 ani

Pentru ca suntem exact in mijlocul acestei perioade( briana -pana in doi ani , darius peste doi, da' tot pe-acolo...) si pentru k ma intereseaza enorm subiectul si mai ales cum sa rezolv situatiile m-am apucat de studiat problema.:

O criză de nervi la capacitatea maximă este o imagine teribilă . Ţipete , urlete , obiecte aruncate şi contorsionări violente ale corpului , parcă ieşite direct din filmul „Exorcistul ”- manifestări pe care n-ai cum să le ignori . „Zgomotul şi furia” te urmăresc prin toată casa . Crizele sunt ca mici tornade : izbucnesc din senin , pot dura chiar şi câteva ore ,se sting la fel de repede cum au izbucnit Nu-mi rămâne decât să-mi pun străvechea întrebare : „Asta ce-o mai fi fost ?”

Si am citit si m-am mai luminat:


De ce fac asta ? Crizelel de nervi pot începe în primul an de viaţă , dar par să ajungă la apogeu pe la trei ani . Este vârsta lor „de aur” , pentru că acum copilul începe „să-şi încălzească muşchii ”, ca să spunem aşa . El învaţă cum să obţină ce vrea şi a observat deja să a se arunca pe jos şi a urla preţ de vre-o oră poate fi o metodă eficace .
Dezvoltarea motorie este foarte rapida, copilul se simte autonom si independent. In acelasi timp, se dezvolta si intelectul: copilul este curios si ii place mult sa exploreze, este interesat de modul de functionare al obiectelor din jur si vrea sa vada ce se intampla cand le manipuleaza, insa nu poate evalua consecintele actiunilor lui si din acest motiv apar efectele distructive. Sunt copii mai activi si mai curiosi decat altii, insa acesta este un comportament caracteristic la aceasta varsta. Micutul vrea, de exemplu, sa afle ce se ascunde in masinuta care merge singura. Asadar, trebuie sa tii cont ca efectele distructive sunt cauzate de explozia de curiozitate, iar modul corect in care trebuie sa reactionezi este unul educativ si nu represiv. Pentru a evita incidentele: alege jucarii si jocuri potrivite pentru varsta lui (de regula jucariile din comert au inscrise pe ambalaj categoria de varsta), joaca-te cu el cu plastilina, culori sau puzzle si jocuri simple de constructii (ai grija insa sa nu ingereze substante sau piese mici). Obisnuieste-l sa se joace cu alti copii, pentru a invata sa isi controleze agresivitatea si lasa-l sa te ajute la activitati simple. Daca ii vei acorda incredere, va fi mandru sa te ajute sa faci o activitate de „om mare“ si va deveni mai constiincios. Trebuie sa fii atenta ca, prin comportamentul tau, sa nu il descurajezi.

Sfatul specialistului:

Este aproape normal sa-ti vina sa-l scuturi zdravan, sa-i scapi o palma la fund sau sa incepi sa tipi la el. Dar ar fi bine sa stii ca aceasta solutie este una de moment, fara urmari pozitive in viitor. Si atunci, ce-i de facut? Solutii exista si ele difera in functie de locul si de modul in care actioneaza... zapacitul. Mai departe iti vom destainui o serie dintre acestea.

1. Nu-i face jocul celui mic
Copilul tau, pare mic si neajutorat, dar, crede-ma, are un simt al slabiciunilor iesit din comun. Daca te va vedea ca cedezi in urma actiunilor lui de persuasiune, poti sa fii sigura cu nici data viitoare n-ai sa-i scapi.
Asadar, ramaneti calmi. Nu ajuta la nimic sa faceti si dumneavoastra o criza. Nu cedati niciodata si nu faceti nimic care sa dea impresia copiilor ca au obtinut o victorie.

2. Invata-l ca santajul ii poate dauna
In momentul in care prichindelul vrea un lucru cu care tu nu esti de acord, nu face ca el. Daca incepe sa sparga si sa strice ce prinde prin casa, nu-ti ramane decat sa-l inchizi la el in camera avand grija sa nu-i lasi la indemana obiecte cu care sa se poata rani sau lucruri la care tii.
Daca strica ceva la el in camera nu te grabi sa inlocuiesti prea curand, da-i ocazia sa simta ca a pierdut ceva. In acest fel copilul va invata ca ce strica isi strica lui. Si in acelasi timp va invata ca santajul poate dauna.

3. Nu-i ceda, dar nici nu-l bate
De multe ori, copilul tau intelege ca locurile publice sunt zonele in care esti cea mai vulnerabila. Probabil ca un simt ascuns il face sa simta ca iti pasa de opinia celorlalti, lucru care te poate determina sa-i cedezi mai usor atunci cand vrea ceva anume.
De asemenea, intr-un spatiu larg, copilul-actor isi poate juca piesa cu mai multa convingere, se poate arunca pe jos urland si tipand, poate sa planga cu sughituri de parca intreg pamantul ar avea ceva personal cu el, poate sa te enerveze in o mie si una de chipuri, doar, doar vei ceda. Te sfatuiesc doua lucruri: nu-i ceda, dar nici nu-l bate, intotdeauna exista si o a treia solutie.

4. Evita situatiile neplacute
Ar fi indicat ca atunci cand mergi in societate sa nu uiti sa iei cu tine si cateva lucruri numai bune pentru distragerea atentiei celui mic. Printre ustensile se pot numara jucariile preferate, reviste cu poze sau carti de colorat. Toate numai bune pentru a trece peste starile de plictiseala ale celui mic. Prin aceasta metoda vei diminua mult riscurile unui nou atac de furie din partea lui.

5. Precautii si masuri de "protectie"
O casca de motociclist si un walkman dat la maximum. Nu, nici chiar asa, cele mai bune masuri de prevedere urmeaza, acum:
-Planifica totul cu mare grija inainte de a te aventura cu cel mic pe undeva.
-Nu-l scoate in oras cand este prea obosit, pentru ca in aceasta situatie este predispus iesirilor nervoase.
-Stabiliti "de comun acord" un set de reguli care se respecta cu strictete.
-Invata-l sa stie ca un nu este un nu. Si ca nu i se cuvine chiar totul.
-Invata-l ca demonstratiile de forta nu aduc rezultate mai bune decat discutia si comunicarea deschisa.
-Nu uita ca in orice lucru este nevoie si de putina experienta. Poate ca nu detii inca cea mai buna armura si cele mai bune metode de calmare a copilului, dar nu uita ca practica este mama intelepciunii, asa ca nu-ti face griji. Te vei descurca!

Crizele de tipete in public. 15 sfaturi (preluat de pe www.mami.ro)

Daca e greu sa ai de-a face acasa cu o criza de tipete, plansete si incapatanari, ce-i de facut cand copilul tau se manifesta astfel in public: pe strada, in magazin, la gradinita, in parc, in vizita la prieteni.
Noi te ajutam cu cateva sfaturi:
1. In crizele emotionale (de tantrum, cum se numeste in termeni de specialitate), copilul este coplesit de emotie. Teama, respingerea lui de catre altii si intreruperile bruste pot fi conditii pentru starnirea unor astfel de valuri emotionale.

2. O poveste sau un film cu un monstru infricosator vazut dupa-amiaza il poate conduce spre o stare emotionala instabila pe care, chiar daca nu o manifesta imediat, la prima ocazie care va adauga "picatura emotionala", se va manifesta - foarte posibil - sub forma acestei crize in care copilul nu se mai poate controla.
3. Cand este in plina criza de tantrum, daca iesi din incapere lasandu-l acolo singur, nu faci decat sa-i inrautatesti situatia emotionala: simte ca este abandonat. Furtuna emotionala il sperie si are nevoie sa te stie alaturi. Daca nu se manifesta prea violent, ia-l in brate si tine-l la piept. Exista sansa sa simta confortul imbratisarii tale si sa se linisteasca repede.

4. Indiferent cat dureaza criza, nu-i cere ce nu-ti poate da in acele momente. Nu negocia in timp ce tipa, urla, plange si este, in mod fundamental, speriat.

5. Incearca sa nu te lasi purtata de grija pentru ceea ce spun ceilalti. Daca sunt sau au fost parinti, vor intelege. Nu ei sunt acum importanti. Totul este ca tu sa te stapanesti.

6. Daca se ajunge ca in criza sa loveasca pe altii din jur, sa arunce cu lucruri, pur si simplu ia-l de acolo, iesiti in afara spatiului unde are loc criza. Stai cu el pana se linisteste. Vorbeste cu el dupa. Cand veti discuta, tine-l aproape de tine si fa-l sa inteleaga ce s-a intamplat: recunoaste-i frustrarea, incurajeaza-l sa-ti vorbeasca alta data cand simte ca nu mai poate face fata.

7. Incearca sa anticipezi situatiile care pot provoca crize emotionale. Incearca sa-ti dai seama ce anume il aduce la marginea crizei: daca, de exemplu, descoperi ca il da peste cap trecerea brusca de la o activitate la alta, da-i mai mult tip intre schimbari. Spune-i din vreme ca urmeaza in cateva minute sa plecati din parc acasa sau ca urmeaza in cateva minute cina si va trebui sa intrerupa in curand jocul!

8. Inainte de a-i spune "nu", incearca sa te opresti, sa vezi daca nu poti sa eviti negatia prin oferirea unei alegeri, prin oferirea unei explicatii. In fond, daca mai stati cateva minute in parc dandu-i sansa sa termite jocul inceput, dar cu conditia sa manance tot la cina, nu sunteti amandoi mai castigati?

9. Atentie la posibilele cauze legate de stresul prea mare sau de lunga durata. Poate familia a trecut printr-o perioada foarte agitata si obositoare. Poate exista tensiuni intre tine si sotul tau.

10. Daca cel mic trece prin crize in fiecare zi, este momentul sa cauti un ajutor de specialitate; poate fi vorba despre o situatie psihologica sau chiar somatica responsabila de aceste crize emotionale extreme.

11. Pentru a-i putea cere ca treptat sa invete sa-si controleze emotiile si reactiile, invata sa ti le controlezi si tu pe ale tale, sa nu-ti manifesti nervii necontrolat in fata lui. Chiar daca este mic si "nu stie", vede!

12. De fiecare data cand se poarta agresiv sau brutal, dar fara sa fie in criza tip tantrum, poti introduce o consecinta neplacuta: "Nu mai vorbi urat. Pentru ca ai folosit cuvinte urate, in seara asta nu te mai uiti la desenele animate!"

13. Inainte de a iesi in oras, la cumparaturi sau intr-o vizita, spune-i clar ce astepti de la el: fixeaza regulile jocului dinainte! Si nu uita sa le respecti si tu.

14. In plina criza de tantrum, nu poti "disciplina", nu poti "discuta problema"; incearca sa iesiti amandoi din situatie mai intai!

15. Daca crizele de furie si nervii continua si copilul este din ce in ce mai tensionat si plin de agresivitate si furie, apeleaza la un specialist care poate sa analizeze situatia mai bine, abordand-o "din afara".

Un centru educational modern in Constanta!!

TOATE CURSURILE OPTIONALE SUNT SUSTINUTE DE CADRE SPECIALIZATE: PROFESOR DE SPECIALITATE (LIMBA STRAINA, TEATRU, PICTURA) SI PSIHOLOGI AVIZATI DE COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA, CU SPECIALIZARE IN PSIHOTERAPIE DE FAMILIE SI CUPLU.


CURSURI OPTIONALE
Cateva detalii...
Copile, intinde mana, astfel sa pot pasi in lumea increderii tale in mine!

1.Curs pentru dezvoltarea inteligentei emotionale
Ce putem schimba pt a-i ajuta pe copii nostrii sa le fie mult mai bine in viata? Ce factori sunt in joc atunci cand o persoana cu un coeficient de inteligenta mare se zbate din greu in vreme ce o alta cu un coeficient mediu se descurca surprinzator de bine?
Diferenta consta in capacitatea numita inteligenta emotionala care include autocontrolul, zelul, perseverenta, si capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda o sansa mai mare independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.
Participand la cursul de Dezvoltare a inteligentei emotionale pe care noi vi-l propunem, copiii dumneavoastra vor ajunge la un nivel mai ridicat de autocunoastere, isi vor gestiona cu o mai mare usurinta emotiile, vor invata sa ia cele mai bune decizii in viata si vor fi capabili sa isi construiasca relatii sociala dintre cele mai bune.

2.Curs de dezvoltare personala (emotionala, sociala, relationala, cognitiva)
Va doriti ca si copii dumneavoastra sa devina fericiti, sa aiba o parere buna despre ei insisi, sa aiba incredere in propria persoana?

Astazi, pe langa confruntarea cu problemele tipice dezvoltarii, care pot crea dificultati si confuzii, copiii au mult mai multe probleme cu care sunt nevoiti sa se intalneasca. Violenta, lipsa reperelor, abuzul, saracia, divortul si recasatorirea parintilor, etc, toate aceastea pot duce la modalitati nesanatoase de a le face fata. La varsta adolescentei, ameliorarea suferintei in alcool si droguri pare cel mai usor lucru de facut atunci cand viata devine coplesitoare.
La Afterschool Panda, prin programul de dezvoltare personala ne propunem sa-i invatam pe copii sa aiba incredere in ei insisi, sa descopere strategii eficiente de confruntare cu problemele caracteristice varstei lor, sa-si descopere emotiile, sa si le accepte si sa le exprime, sa aiba relatii sociale armonioase.

3.Atelier de arta dramatica (actorie)
Orice activitate întreprinsă cu elevii, chiar din primele clase, trebuie să fie orientată spre viitor. Introducerea acestui cerc la clasele primare este foarte importantă pentru că sensibilizează copiii faţă de artă, este un mijloc puternic de descoperire a aptitudinilor actoriceşti-interpretative şi a celor colaterale actoriei (desen, pictură, dans, muzică, abilităţi practice, etc.) şi-i familiarizează pe copii cu munca actorilor, dar şi a scenariştilor, scenografilor, regizorilor, etc.
Arta, în general, şi în teatru în special, contribuie la educarea gândirii reproductive şi creative, inteligenţei, imaginaţiei, inventivităţii şi spontaneităţii.
Gândirea critică este posibilă la orice vârstă şi dezvoltarea ei este un rezultat aşteptat al gândirii educaţionale actuale.
Prin această activitate se creează cadrul favorabil exprimării libere a tuturor copiilor, este stimulat spiritul de echipă, îi adaptăm pe elevii noştri la cerinţele scenei şi publicului, afirmând o atitudine degajată, lipsită de emoţii şi îi educăm ca spectatori.
Jocul este o punte aruncata intre copilarie si varsta matura. Specificul activitatii ludice se poate raporta la nivelul dezvoltarii psihice si la etapele vietii sociale,prin urmare se perfectioneaza si se imbogatesc strategiile de joc.
Imbracate pe mainile copiilor, papusile sunt adevarate mijloace de dezvoltare a creativitatii lor, a limbajului si a modului lor de comportare in colectivitate. Astfel, prin colaborarea cu papusa li se educa bogatia de idei, fantezia, si comportarea in colectivitate.

Bolnaviori la dublu

Daca ma auziti vreodata k ma mai plang de copiii mei si ei sunt sanatosi va permit sa ma bateti...
Nimic nu este mai greu si mai trist decat cand sunt bolnavi amandoi.Nu e ceva foarte grav, doamne fereste( au muci,diareie si vomita), dar totul se schimba din momentul in care se instaleaza boala. Nu mai dorm, nu mai mananca, nu le mai convine nimic, nu se mai suporta, vor numai in brate, plang fara motiv, vor aia/ nu vor aia...le e somn/ ba nu le e somn....si tot asa.
Si pe de-asupra mai trebuie sa le dau si miliarde de pastilute pe care trebuie sa le dizolv in apa din timp si sa le dau la interval de cel putin jumatate de ora. Chiar am facut o socoteala de cate ori le dau medicamente (homeopate) pe zi.
Pentru diareie si voma le dau fiecaruia nux vomica, formula 24 si hidrasec x 3 ori pe zi fiecare=9 . bun...ori doi, k trebuie sa le dau amandurora inseamna 18.
Pentru muci le dau euphrasia, formula 76 si coryzalia.... Acelasi calcul k si sus..de 3 ori pe zi fiecare x 2 copii, ajung iar la 18.....
simplu: 18+ 18= 36, nu???
Daca mai pun la socoteala si cate o doza de nurofen, una de ketof seara la culcare ajung la 40 de doze pe zi...
Cat timp imi ia sa le dau si sa le dizolv pe toate- numai eu stiu.... Am un serviciu de cescute de tuica si in toate 6 am permanent la dizolvat pastilute...Cum termin un rand pun altele la dizolvat...si tot asa...
Sper sa am rabdare pana la ameliorarea situatiei ca nu vreu sa le dau tratament alopat la cat de des racesc( de cand a venit frigul, e a doua oara). I-as termina daca in fiecare luna i-as indopa cu chimicalele din farmacii si numai cand vad ca nu se poate altfel voi apela la ele chiar daca sunt mai usor de administrat si isi fac efectul mai repde. Prefer sa ma chinui eu decat sa le distrug stomacelul si sistemul imunitar mai mult. Sper sa ajung si la performanta de a nu le da in iarna asta niciun strop de antibiotic.sa vedem. doamne ajuta!
Acum dorm ca doi ingerasi.....imi vine sa-i pup non stop dar i-as trezi cu siguranta....
Darius a fost trist cand i-am spus aseara ca azi nu mergem la gradinita ca e bolnavior. Dimineata s-a trezit constiincios la 7.30 si mi-a zis sa-l imbrac sa mergem la microbuz...
I-am zis ca azi gadinita e inchisa( asa cum i-am spus si in w-end) si s-a culcat la loc.A inteles. E baiat mare.

Am timp liber !!!!

Parca sunt o alta persoana si eu de cand a inceput Darius gradinita.Cand il vad cat e de fericit si de multumit imi creste si mai mult inima si mi se confirma ce am gandit cand am hotarat sa-l inscriu, asa micut cum este: simteam ca are mare nevoie de socializare, de joaca si mai ales de jocuri alaturi de copiii de varsta lui, nu de mine si Briana.
Astazi s-a trezit singur inaite de a suna ceasul si-mi spune grijuliu:
- Mami, imbaca, la gadanita!
Am murit de dragul lui, nu alta.Aud de copii care plang non-stop care refuza sa mai mearga,dar lui chiar ii place. Mai ales de cand pleaca dimineata cu microbuzul gradinitei,e si mai fericit.Se urca singurel, se aseaza pe locul lui de la geam si imi face cu manutele de-mi vine sa-l mananc.E baiat mare, ce mai!

Iar mie nu-mi vine sa cred k am timp liber...Nici nu stiu ce sa fac cu el....
La 7.45 dupa ce il trimit pe el, imi fac o cafeluta si ma postez in fata calculatorului sau televizorului.Nu fac zgomote sa n-o trezesc pe Briana. De cand e liniste dimineata doarme si ea pana dupa 9.30,iar cand se trezeste se mai joaca in camera cam jumate de ora chiar si o ora. Deci primele doua ore din libertatea de dimineata.....
Mmmmm ce bine e sa-ti poti savura cafeaua in liniste....nici nu mai stiam cum e....

Dupa ce se trezeste bibi, ii dau sa manance si iesim afara sau ma apuc de bucatarit daca e nevoie.La 12.30-culmea-i se face somn din nou.Ii dau biberonul si o las singura in dormitor.Se mai joaca putin, dar in maxim 15 minute e adormita...
La 13 mi-l aduc pe Darius, de obicei adormit.Sau daca nu, nici nu apuc sa-l dezbrac si sa-i dau sa manace ca adoarme din picioare.

Urmeaza inca 2-3 ore de libertate pentru mine....Bineinteles k nu trebaluiesc sa nu fac galagie sa-i trezesc... Si uite asa se face ora 16 cand vine tati de la serviciu si se termina ziua mea de munca...
M-am scos nu?

Prima zi de gradinita

Emotionant....
Parca nu-mi vine sa cred ca este vorba de copilul meu...
Darius la gradi-un gand ce mi se parea a fi departe de realizare,un vis pe care nu-l constientizam inca.Primul pas spre viata. Primul pas spre independenta. Primul pas dinspre noi spre necunoscut. Pana acum toti pasii lui duceau la noi, acum la nici 3 ani au inceput cei in sens opus. Nu stiu daca e bine sau nu ca l-am dat de acum la gradi...vom vedea pe parcurs. Imi place sa nu fac lucrurile atunci cand sunt constransa , ci pe indelete in timp.Asa am decis sa incepem cand inca mai stau acasa, cand pot alerga intr-un suflet sa-l iau de acolo daca nu-i place sau nu se adpateaza, cand el alege daca in ziua respectiva vrea sau nu sa se duca.

I-am vorbit toata saptamana de gradinita. I-am explicat ca gradinita este un fel de serviciu al copiilor unde ei merg in fiecare zi sa se joace si sa invete lucruri noi. I-am vorbit despre cum se va juca el cu mai multi copii, cum va colora, va desena, vor invata poezii si cantecele,vor dansa ,cum vor manca la masutele piticilor, cum doamna educatoare este Alba ca zapada iar ei sunt piticeii,cum mami va veni sa-l ia acasa la terminarea programului. I-am spus cat de dor imi va fi de el si ce mult ii voi simti lipsa ....Nici nu-l dusesem si deja mi-era dor de el.
Am fost si am vizitat inainte gradinita si a parut incantat.Asta insa nu ne-a scutit de emotiile primei zile

Ne-am imbracat toti patru la "patru ace" cum stiam eu ca se face in prima zi, am cumparat un buchet de flori si cu inima cat un purice am plecat.
Desi cand am vizitat grdadinita mi-a facut o impresie buna, nu acelasi lucru l-am mai simtit si acum in prima zi. In mintea mea, invatamantul paticular il depasea cu mult pe cel de stat si nu ma refer la procesul educativ sau calitatea dascalilor, ci la dotarile materiale, la metodele si mijloacele moderne pe care le folosesc, la strategii mai putin formale etc...n-am regasit nimic din toate astea.... Nici macar o simulare a unui inceput de an, o simulare de festivitate sau de primire calduroasa in prima zi de gradinita din viata unor copii. Nimic.

Am intrat in gradinita si la parter, buluceala de parinti si copii.... ii dezbracau, ii descaltau si ii trimiteau sus cu ingrijitoarea. Abia am reusit sa ne strecuram si noi sa urcam sa vedem cine va fi educatoarea, unde va fi clasa lui, colegii,sa discutam una alta, sa cunoastem parintii si mai stiu eu cate altele se fac in prima zi. Nimic din toate astea n-am reusit. Am nimerit in clasa unde era o domnisoara cu vreo 2-3 plangareti in brate, nici urma de alti parinti, nici urma de vreo primire deosebita, de vreo activitate care sa-i atraga si sa ii faca sa isi doreasca sa revina, de vreun "bine ai venit", de" hai sa facem cunostinta"...." eu sunt doamna educatoare"...de nimic...
Parca ne-am dus intr-o zi de la sfarsitul gradinitei, nu de inceput.
Am incercat sa-mi explic singura atitudinea asta prin faptul ca probabil doar pentru noi a fost prima zi, restul copiilor avand deja rodajul facut . E singura scuza pe care le-o gasesc. N-am intrebat si n-am cerut inca socoteala nimanui, dar nu voi accepta daca lucrurile continua asa.

La polul opus mie este Darius care s-a acomodat nespus de bine si de repede.Am stat putin cu el acolo, dupa care i-am explicat ca trebuie sa plecam. A inceput sa planga bineinteles. Am continuat sa-i explic si s-a mai linistit. Ne-am mai jucat putin si cand am vazut ca si-a intrat in rol ne-am strecurat afara incet. Il urmaream pe geam sa vedem ce face. Cand a realizat ca am plecat s-a pus iar pe plans, dar l-a luat educatoarea si l-a consolat repede .Am urcat la directoare am platit, am dat dosarul, am mai vorbit una alta si la plecare iar ne-am uitat pe geam sa ne vedem odorul. Se juca frumos cu un lego. Pe de o parte m-am bucurat ca s-a adpatat asa repde, dar pe de alta parte parca m-a durut ca s-a rupt asa usor de noi....

Nici nu ne venea sa mai plecam... aveam asa un gol in brate si in suflet....

Cip a plecat la serviciu, eu cu Briana spre casa.Dar parca nu-mi venea sa intru inauntru. Ne-am mai invartit prin cartier, am mai facut mici cumparaturi, ne-am jucat putin, dar totul fara chef.

Tot asteptam telefon sa-mi spuna ca plange si sa merg sa-l iau...Am dat telefonul mai tare sa nu cumva sa nu-l aud daca suna....nimic..nu suna... Briana il cauta si-l striga prin toata casa si mai tare punea sare pe rana ...

La 11.30 suna in sfarsit telefonul.... era directoarea..... Credeam ca, gata, nu mai rezita, dar nici pe departe nu era asa. Mi-a spus k a fost foarte cuminte si dupa cum au decurs lucrurile il putem lasa pana la 13 cand il va aduce acasa cu microbuzul...Am acceptat dar pana la 13 mi s-a aprut o vesnicie. Desi stiam ca imi dau bip cu 5 minute inainte de sosire n-am mai rezistat si la 12.50 eram cu briana in brate in fata blocului. Am asteptat pana la 13.20...efectiv nu mai rezistam. imi venea sa ma urc in masina si sa plec dupa el.

In sfarsit au ajuns. Statea cuminte la geam. Cand m-a vazut a inceput sa imi faca din manute si sa se bucure. L-am luat in brate chiar daca o aveam si pe Briana. Nu as fi vrut sa-i mai dau drumu' niciodata...parca fusese plecat o vesnicie... parca era deja alt copil, mai mare, mai cuminte, mai responsabil...

Cred ca si Briana s-ar fi adaptat la fel de repede daca o lasam. parca era acolo de cand lumea .

Agramatul mamei...

Nici nu s-ar zice ca are mama profa de romana, in asa hal vorbeste neastampariciul meu. Ar cam trebui de-acum sa-i explic ce e ala acord , articol hotarat sau nehorarat , feminin sau masculin,singular sau plural k doar are 2 ani si 8 luni, nu? Sigur ar intelege, da nu dau meditatii gratuite...ha!(pacat k n-am emoticonuri pe-aici ca il voiam cel cu ranjetul pe buze)
Din repertoriul de azi, de exemplu:

• Uite este un masina rosu frumoasa!!!
• Calta ciorapile!
• Vezi mami, in castronel e piticile?
• Tebe sa mai vina un ploaie.
• E a lui Daius ciorapile?
• De ce nu mai face sus apa boc-boc?( in traducere libera-de ce nu mai tuna)
• Uuuu, e fumoasa Daius!
• Daius a desenat peretile.
• Ia papuceile, e mici!
• Uite un pisica! Aaaa si un fetitza!
• Veau muzicuta cutiala! ( cutiuta muzicala)

Briana la 1 an si 4 luni

Nici n-a implinit 1 an si 4 luni si deja cred k si-a facut primul semn de buna purtare. Ieri, ca de obicei voia sa escaladeze biroul si sa ajunga la geam, unde era Darius. Eram langa ea, dar nu stiu cum i-a alunecat piciorul si pana s-o prind a dat cu cugrita in spatarul scaunului... Am simtit ca innebunesc in momnetul in care am vazut sangele curgand si din interiorul gurii si din exterior...M-am pierdut toata , ba mi s-a facut si rau. In cateva secunde mi-au trecut zeci de ganduri prin minte, dar niciunul bun. Nici macar nu aveam masina acasa sa o duc la spital. darius s-a speriat si plangea si el ... Daca mergem la spital tebuia sa-l iau si pe el ca alta varinta nu era.Daca-l sunam pe Cip il speriam si pe el si oricum pana ajungea el de la serviciu, ar fi fost prea tarziu.De chemat salvarea nu mi se parea a fi cazul. De apelat la prieteni nu era timp.... O tineam in brate cu prosopul la gurita apasat sa-i opresc sangerarea si ma agitam innebunita prin casa. Norcul meu a fost k in foarte scurt timp s-a oprit din plans. M-am mai linistit si eu desi inca nu vazusem despre ce e vorba caci sangele continua sa curga.Am gasit rivanolul intre timp si am inceput sa o sterg cu fasa sterila. Abia atunci mi-am dat seama k isi muscase buzita pe interior si se taiase in margine scaunului la exterior, sub buzita. Cred k ii va ramane semn pentru k taietura e destul de lata ca sa se mai cicatrizeze fara urma.
Credeam k nu se va mai apropia in veci de birou si scaun, dar dupa vreo ora parca nici nu se intmplase nimic...voia in locul stiut, la geam.
De fel e o fire vesela, care nu plange mult , nu tine suparare si iarta repede. Ar trebui s-o tina intr-un plans la cat o inghionteste Darius, dar ea o ia in joaca si trece repede peste ....
Incearca din e in ce mai mult sa comunice si sa denumeasca obiectele pentru a se face inteleasa.
Din noul vocabular fac parte cuvintele:

• patiu (pateu)


• moniniu( bomboana)


• coca( suzeta)


• uniu(unu)-Cand o intrebi cati ani are zice "uniu"si arata un degetel


• tei ,pa (trei patru)- numara scarile


• bebe ( copil)


• Bibi( asa o cheama)


• mimi(mimita)


• bui( buni)


• alo, da


• bate, bate( canta "bate vantul, frunzele")


• data (gata)


• niu (nu)


• ate(lapte)

Ba face si unele propozitii, cum ar fi:

• Pa-pa, tu-tu!


• Uite mor-mor


• Uite puu (puiu)


• Ia apa!