Bucatarim

Pentru ca Darius a fost consemnat la domiciliu cateva zile bune, a trebuit sa desfasuram activitati dragi lui, in casa. Si ce altceva ii place mai mult decat sa bucatareasca?-Nimic.
Deci am bucatarit si am prajiturit nevoie mare in ciuda soarelui si a vremii frumoase de afara.
Am cumparat un nou set de forme pentru facut biscuiti de care a fost tare incantat.Ma surprinde de fiecare data cu rabdarea, migala si interesul lui fata de activitatile culinare.Trebuie sa aiba reteta in fata, sa o urmareasca si sa puna el fiecare ingredient ,sa amestece, sa isi dea cu parerea si chiar sa mai intervina cu mici fantezii. Biscuitii acestia au fost facuti de el in proportie de 90%. In afara de cantaritul sau masuratul cantitatilor si framantatul aluatului la final, el a facut totul. Inclusiv a intins foile. Briana l-a secondat pe parcursul activitatii, iar eu nu ma opream din fotografiat si filmat.

Pe langa faptul ca-i face placere sa gateasca incercam sa ne mai formam si unele priceperi sau deprinderi cum ar fi spalatul pe maini inainte de a ne apuca de treaba, spalatul vaselor la sfarsit, pastrarea ordinii si a curateniei pe parcursul activitatii(!!!!!) , masuratul,cantaritul,storsul fructelor etc.

Azi am vopsit oua si am facut tort de iaurt, dar nu am descarcat inca fotografiile.
Cel mai greu azi mi-a fost sa-l fac sa nu manance compozitia tortului inanite a se inchega....

Miliarde de bubite

Am mai vazut copii cu varsat de vant, a avut si Briana, dar ca la Darius n-am mai pomenit! Sper din suflet sa nu-i ramana prea multe semne ......

Impartim totul frateste

Cum era de asteptat si Darius a facut varsat de vant.I-au iesit doar doua bubite decoamdata, dar asteptam marea eruptie. Nu a facut febra, dar nua re pofta de mancare. Sper sa fie la fel de intelegator pe cat a fost si Briana, sa stea in casa si sa nu se scarpine.
Deci Pastele pentru noi va insemna stat in casa....
Parca il si vad dupa ce i-au iesit Brianei bubitele, ascuns dupa sifonier tipnd in gura mare:"nici sa nu ma uit la tine ca iau si eu" sau " nu te uita la mine ca-mi dai bubitele!"Si i le-a dat, frateste.
Vazuse un desen animat cu Tom si Jerry in care Jerry il picteaza pe Tom pe fatza mintindu-l ca are varsat de vant. Cand acesta isi da seama ca e pacaleala se razbuna, dar in final face intr-adevar boala pe care i-o transmite si lui Jerri .Darius era tare amuzat de acest desen si uite ca a patit-o si el ca prietenii sai cei mai buni....
Ma rog la Dumnezeu sa fie doar atat , sa nu ne mai dea si altele pentru ca azi am aflat ca una din colegele mele a facut heaptita si mi-e frica de mor de asa ceva. ....

Dor

Mi-e tare dor de ei...
Mi-e greu, mi-e rau de dor as putea spune si nu inteleg de ce. Au doar o saptamana de cand nu i-am vazut si nu e prima data cand sunt acolo. Si lor le este la fel de data asta.Darius e mai detasat si se ia cu animalutele,cu bunicul pe afara prin curte, cu "unghi"care ii face toate poftele.
Mi-e si frica sa-i sun ca sa n-o aud pe Briana cerand acasa.Ea sta numai in casa mititca.Mi se rupe sufletul. Parca nu-i am vazut de o vesnicie si mai am inca una de asteptat.....
Vorbim de cateva ori pe zi la telefon si tot degeaba.
Am impresia ( si de fapt nu e doar impresie, ci realitate) ca timpul asta pierdut nu-l voi mai recupera niciodata si mi se sfasie sufletul.
Vad copiii pe strada, in magazine si in parcuri si ma uit cu jind dupa ei,ca atunci cand nu puteam avea copii.
Nu stiu ce e cu mine, ce e cu noi,dar cu cat s-au marit mai tare cu atat ne-am lipit mai mult unul de altul.
Si Cip simte la fel chiar daca nu o spune.
Vorbim numai in fraze de-ale lor, in expresii pocite si incorecte,in poezii si cantecele,ca daca ne-ar auzi cineva precis ar zice k am innebunit.
Cip a accelerat un pic mai tare masina si imediat i-au venit in minte replicile copiilor:Ce fugere tare are masina asta!(Darius) sau Tati, ai innebunit , ce faci?(Bibi)
Eu am dat de acuarele Brianei si ii spun lui Cip: Tati pune pictatul sus ca nu mai pensulez!

Iesim in oras, la plimbare la cumparaturi, la restaurante, cu prieteni sau singuri, avem timp pentru noi, dormim in sfarsit impreuna, dar bineinteles ca nimic nu e ca atucni cand sunt acasa.
E pustiu, e liniste e prea liniste, prea curatenie prea monoton...
Vreau din nou galagie, vreau sa fiu obosita de ei, sa fiu nervoasa ca suna cesul si trebuie sa mergem la gradinita, sa imi vina sa-i ciufulesc pentru ca fac numia nazbatii, sa vreau sa dorm si ei sa n-aiba somn si sa ma provoace la fel si fel de jocuri, sa adorm si sa ma trezeasca Briana ca-i este foame,sa ma stranga in brate si sa ma pupe care mai de care mai tare pana aproape de sugumare numai sa-mi arate care din ei ma iubeste mai mult....si tot asa....
Imi vine sa zbor si sa-i aduc, dar mai am inca o saptamana pana iau vacanta si abia atunci voi putea face asta!

Varsat de vant!!!!!!!!!!!

Fii-mea e mai precoce decat mine. Probabil, eu in anul III de facultate, inca mai aveam ceva copilaresc in mine( zic si eu...!?!).
Abia atunci am facut varsat de vant.

Frumoasa mea e plina de bubite. La ei la cresa e epidemie si n-a scapat. Sper din suflet sa faca si Darius cat mai repede sa scapam pana in Pasti si sa ne putem bucura de sarbatoare, de zile frumoase, de soare si prieteni.
Neavand cu cine sa-i las acasa i-am dus la tara la mama. E o fericire pentru ei, dar de ce sa nu recunosc si o liniste pentru mine.

Darius a fost asa scump cand a vazut-o plina de bubite ca nici nu mai voia sa se uite la ea. S-a ascuns dupa usa sifonierului sa n-o mai vada sa nu cumva sa ia si el. Asa vazuse la un desen animat cu Tom si Jerry si credea k doar prin privit se contamineaza......