Sa nu fiti ca mine!

Bine v-am gasit si la multi ani!

Incep postarile pe anul acesta pe un ton nu tocmai vesel.Sper sa nu o tin asa tot anul ....
Nu am avut timp nici sa scriu nici sa citesc alte bloguri de la inceputul anului si pana azi, dar primul post care mi-a iesit in cale a fost Pentru copiii nostri-al lui Zi colorata(http://zicolorata.blogspot.com/2010/01/pentru-copiii-nostri.html ) . Dar el este motivul starii mele actuale. M-a pus mult pe ganduri....Sper ca atat de mult incat sa si iau masuri.

Intr-adevar cel mai mare si mai important dar pe care il putem face copiilor nostri este sanatatea.Sanatatea noastra, a parintilor aproape in aceeasi masura ca si a lor.
Teoretic toti stim lucrul asta, dar practic cati din noi se ingrijesc de propria sanatate?
Eu una recunosc si as vrea sa si promit ca anul acesta voi face mai multe.
Nu lipsa de timp sau bani m-au facut sa tot aman controalele medicale, ci teama de diagnostic. Sunt o mica ipohondra care vede cancerul in orice mica afectiune si de frica acestui diagnostic nu am mai dat de ani de zile pe la vreun medic.
-n-am mai facut papanicolau de 3 ani sa nu-mi spuna ca am cancer;
-n-am facut vreun echo mamar ( nu mai vorbesc de mamografie) sa nu aflu ca am vreun nodul;
-nu am mai mers la endocrinolog ( desi trebuia sa merg de 2 ori pe an) tot de 3-4 ani, bineinteles de aceeasi teama;
-am un lipom pe spate langa coloana, care ma deranjeaza din ce in ce mai mult dar tot frica diagnosticului asta tampit m-afacut sa nu merg sa vad ce-i cu el;
-de multi foarte multi ani, am dureri de stomac. am ajuns odata la urgente( acum 1 an jumate) ,m-au pus pe picioare si mi-au recomandat sa fac niste analize mai amanuntite sa vedem ce este.Le-ati facut voi? k eu inca n-am ajuns. si nu de mult bunicul meu a murit de cancer la stomac....
asa stau lucrurile la mine......sper din suflet sa nu mai existe o a doua persoana in lume care sa-mi semene....
aaa ba da, mai este mama.. deci rectific: sper k in afara de noi doua sa nu mai existe alticineva pe lume asemenea noua....
Si cica-mi iubesc copiii si le vreau tot binele din lume, nu?
Frumos mod de a le-o demonstra...