miercuri, 13 ianuarie 2010

Pregatiri ( psihologice) pentru munte....

Vineri diminteata plecam la munte.Mai precis in Bran la Casa Braneana. E foarte frumos acolo. Am fost si anul trecut si locatia e minunata. Speram sa avem insa macar un strop de zapada pentru amuzament ca de skiat nici nu poate fi vorba.
Initial toti spuneam ca ne vom lua si copiii, dar pe parcurs lucrurile au luat o alta intorsatura. Briana iesea oricum din plan pentru ca e inca mica, si mai e si mucoasa ,dar pe Darius eram hotarati sa-l luam da cu se imbonavea pan la plecare.
Totusi aseara am decis sa nu-l mai luam nici pe el. Undeva in sufletul meu ma simt vinovata si incerc sa ma conving ca am ales varianta cea mai buna. Deci azi fac pregarile psihologice de plecare, maine pe cele materiale.

În primul rand nu putem merge cu masina noastra pentru ca iar ne face figuri si nu mai tine la un drum asa lung .Suntem nevoiti sa ne inghesuim cu alta familie la ei in masina si lucrurile se complica din start.

În al doilea rand gasca s-a marit in asa hal (10 familii) incat e imposibil sa nu fie unul care tuseste, stranuta sau are muci. Si cum in ultimul timp am incercat din rasputeri sa-mi feresc copiii de aglomeratie, acum sa-i duc chiar în mijlocul ei ar fi chiar culmea.

În al treilea rand Darius nu suporta frigul si imediat ce iesim si-l simte,vrea in casa sau in masina. Nici macar de zapada n-a fost incantat si mai mult de 15 minute n-am reusit sa-l tinem niciodata afara. Deci daca l-am lua ar trebui sa stam mai mult prin casa decat afara.

In al patrulea rand e inca mic si ma indoiesc ca ii va face placere sa stea 3 zile intr-o harmalaie continua.

In al cincilea rand faptul ca vine mama sa stea cu ei e bucuria lor suprema. o prefera in orice situatie si sunt cei mai fericiti din lume in preajma ei....

In al saselea rand ( dar nu si ultimul) ne-am dat seama ca vrem si noi putin repaos, k vrem sa dormim si noi 2-3 nopti ca doi iubiti, k vrem sa ne bem si noi in doua dimineti cafeaua impreuna, linistiti , ca vrem sa ne culcam si sa ne trezim la ce ora avem chef, sa mergem unde vrem, sa stam cat vrem...

În plus rand pe rand, parintii din gasca incep si ei sa renunte la a-si mai lua copiii deci inca un motiv in plus sa nu ma mai simt asa vinovata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu