miercuri, 1 iulie 2009

Evadare in absolut


Aseara am evadat.... de fapt nu a fost la propriu o evadare caci am avut bilet de voie semnat, dar am evadat din cotidian
Dimineata la 6.20-6.30 cand am ajuns eu acasa, Cip era imbracat sa plece la seviciu, dar era in mare dilema... sa ma sune pe mine sa vada cand si daca mai vin sau sa-si sune seful sa-i spuna " stiti, nevasta-mea a iesit aseara cu fetele si inca nu s-a intors iar eu nu am cu cine lasa copilul si nu pot veni azi la serviciu...."
A rasuflat usurat cand m-a vazut intrand pe usa si a plecat linistit.
Intre noi fie vorba daca ar fi facut el una ca asta, adica sa plece la 22 si sa se mai intoarca dimineata cred k o luna as fi fost suparata pe el si alta data nici n-ar mai fi primit invoire, dar cum EL nu este EU, lucrurile nu s-au intamplat asa....De-aia il iubesc asa mult si de-aia ne intelegem asa bine!
Pentru mine seara trecuta a fost k o evadare in absolut (sau integrare in absolut, cum ar spune parca cei de la misa), adica totul perfect, frumos, linistit, cu masura,cu voie buna, cu baie-n mare pentru curajoase si nonfriguroase k mine ( cred k am fost singura care n-am bagat nici macar un deget in apa) ,cu inegalabilul rasarit de soare si minunatul dans al delfinilor. a fost prima data cand am vazut delfinii atat de aproape si atat de mult timp. cred k s-au jucat mai bine de o ora prin fatza noastra vrand parca sa ne impresioneze.Criss a si filmat dar fiind undeva la lumina rasaritului nu stiu ce se va vedea.
Desi ma asteptam la un alt gen de petrecere, asa cum o descria dandusa-un mic dezmat- am fost fooooarte fericita si de acest mod de a-mi petrece o noapte....Bineinteles k n-am putut sa nu-mi amintesc din nou de studentie, si de noptile asemanatoare celei trecute. Numai k atunci nu realizam prea mult si nu ma bucuram de ele asa cum am facut-o acum caci erau atat de dese si de firesti incat isi pierdeausera farmecul la un moment dat...
Nici nu stiu cand au trecut atatea ore si s-a facut dimineata... Intai am stat pe terasa Bourbon la o cafea. Ne propusesem sa comandam si pizza, ne-am ales fiecare ce vrea, numai k luandu-ne cu vorba, am uitat sa le si comandam. Ne-am dat seama abia dupa vreo ora cred, caci ni se parea k nu ni le mai aduc odata. Am renuntat sa mai comandam acolo urnindu-ne spre un alt restaurant. Surprizele se tineau lant pe masura ce inaintam si gaseam toate terasele inchise sau pe punctul de inchidere, desi nu era decat 12 noaptea. Intr-un final am gasit una deschisa, imi scapa numele acum, unde am mancat mult si bine si unde am mai stat vreo doaua ore la palavre... Eram doar noi 8 la toata terasa astfel incat era inevitabil sa nu artagem privirile celorlati turisit care mai treceau pe acolo. Unul, pe un ATV chiar s-a oprit fascinat . Cica:" wow...cate femei..!" La care noi:" wow...n-ai mai vazut femei!!!!!!!!!"
Dupa un timp am vazut k incep sa se stinga luminile prin restaurant semn k si aceia inchideau asa k ne-am luat frumos boccelutele( si sticlele din dotare) si am luat-o pe malul marii. Doc a fost parolista..a zis baie-n mare si baie-n mare a facut....curaj dom'le curaj.. eu n-am putut nici macar sa-mi var picioarele... aveam impresia k-mi vor ingheta instantaneu. Si cum frigul se lasa, am inceput si noi cu antigelul.. intai cu o samapanie si apoi cu Ballantines cu pepsi sau redbull...Cate putin , bineinteles.... cat sa ni se dezlege limbile si sa filozofam pe toate temele posibile si imposibile, in afara de cele despre copii, care la un moment dat au fost interzise cu desavarsire caci faceam ce faceam si tot la ei ajungeam.
Pupicu, reprezentantul lor, a fost un model de copil, care si-a lasat mama sa se simta libera cahiar daca l-a tinut in sling tooooata noaptea... Doi bani n-a dat pe noi si pe galagia pe care am facut-o... Si-a vazut frumusel de somnul lui dulce si de visele de la sanul mamei...
Pe la 2-3 m-a strafulgerat un gand si-un dor de casa( de pat mai bine zis), caci a plecat mirela si ma gandeam k ar fi timpul sa plec si eu k sa pot face fatza azi brianei, dar mi-a trecut repede vazand ce tebuie sa las in urma... Cred k nici n-as fi putut dormi stiind k gasca inca nu s-a spart. Asa k am decis sa raman...si bine am facut pentru k as fi pierdut rasaritul si dansul delfinilor...
Doamne ce aproape erau de noi... trecusera de geamandura, spre tarm si tot defilau prin fatza noastra. treceau in salturi unul dupa altul cand spre stanga noastra, cand spre dreapta.cand credeam k au plecat,reveneau in salturi si mai vizibile. prima data am crezut k avem vedenii de la whisky ...da prea aveam toate aceeasi vedenie...Nu ne mai saturam privindu-i....parca eram copii la delfinariu asa fascinate eram.....
Si mai cu delfinii, mai cu whisky , mai cu filosofia s-a facut 5.30, cand in sfarsit am fost toate de acord k ar cam trebui sa mergem pe la casele noastre...dar pana am ajuns la masina, pana ne-am imbarcat toate 7 in zafira danei, a mai trecut ceva timp, asa incat abia spre 6.30 am ajuns si eu acasa.
Briana, fata de gasca ce este, s-a tezit pe la 7 sa bea lapticul dupa care m-a lasat sa dorm pana la 10.30. rezonabil, nu? la 12.30 a tecut din nou la somnicul de pranz si asa se explica libertatea si linistea mea la ora asta....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu