Jurnalul copilariei

Fimo de 1000 de ori mai bun decat plastilina

2012-01-29T14:08:00.002+02:00

De ieri m-am indragostit de lutul polymeric sau Fimo, cum i se mai spune.
Nu vreau sa vorbesc acum despre pasiunea pe care mi-a starnit-o, ci despre descoperirea pe care am facut-o. Probabil mamicile care lucreaza cu asa ceva vor rade dar eu scriu pentru mamici care, ca si mine, pana acum n-au pus mana pe asa ceva.
Fimo este o pasta de modelat si este materialul preferat in handmade pentru a crea orice fel de obiect, de la cercei si inele, pana la brelocuri si figurine.
Seamana foarte mult cu plastilina copilariei noastre, doar ca este putin mai usor de modelat si nu este la fel de sfaramicioasa. Este disponibila in orice culoare si costa undeva intre 6-8 lei pac. de 56 g si se gaseste in magazinele de art kraft sau pe situri de specialitate.

Ideea e ca daca aveti copii pasionati de plastilina, daca v-ati saturat sa tot cumparati seturi intregi si sa se intareasca daca n-ati pus capacul bine sau daca pur si simplu copiii au uitat-o pe masa de lucru, Fimo este solutia : nu se intaresete never-ever in contact cu aerul. Adica o vor modela si remodela pana se satura de ea. Si nici culorile nu se amaesteca asa usor ca la plastelina obisnuita.
Ea se usuca doar in cuptor la 130 de grade.

In supermarketuri puteti gasi astfel de seturi destinate copiilor

Scoala Montessori-Libertatea de miscare (XI)

2012-01-29T14:05:00.005+02:00

Libertatea de miscare

"Când intri într-o clasa Montessori te întâmpina o evidenta deosebire deabordare fata de învatmântul traditional. Copiii sunt pur si simplu absorbitisi foarte preocupati de propria lor activitate. Aproape toate lectiile suntindividuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de activitati pecare educatorul îl gândeste si îl pune în practica, în functie de interesul side nivelul la care se afla copilul. Toate materialele din clas sunt usoraccesibile si la dispozitia copiilor, asezate pe rafturi joase. Copilul esteliber sa aleaga dintre materialele care i s-au prezentat anterior si dupa cetermina de lucrat cu ele stie ca trebuie sa le aseze pe raft în acelasi loc siîn aceleasi conditii, gata pentru urmatorul copil interesat de aceeasiactivitate. Posibilitatea de a alege este un privilegiu pe care din pacate copiluldin scoala traditionala nu îl are. În clasele Montessori copilul se poate miscaliber dintr-o parte a clasei în alta, ascultând de propriul lui impulsinterior. Cu timpul, exercitiul alegerii devine obisnuinta, adica se dezvoltacapacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria persoana.

Va gânditi probabil ca o clasa cu 20 de copii care se misca în directiidiferite nu poate fi decât haos. Si totusi nu este asa, miscarea copiilorobisnuiti sa ia decizii pentru ei însasi devine o miscare inteligenta, cu scopsi dictata de vointa. Înainte de experienta din ultimii doi ani, când citeam încarti despre dinamica incredibila a unei clase Montessori, îmi ziceam cuconvingere ca nu se poate. Si am tinut la acest "nu se poate" pâna decurând, când, fara sa le pese de convingerea mea, copiii mi-au demonstratcontrariul. Miscarea liber, fie si a 20 de copii, nu înseamna neaparat haosdaca miscarea e inteligenta. Ba mai mult, ea merge împreuna cu învatarea sicunoasterea, fara ea acestea fiind nenaturale la vârsta copilariei.

Structura fizica a clasei Montessori

Într-o clasa Montesssori exista patru arii diferite:

1. Viata practica (practical life) care cuprinde activitati practice legatede viata de zi cu zi: turnarea apei dintr-un ulcior în altul sau din ulcior înpahar; spalarea mesei, asezarea mesei pentru prânz si servirea ei, curatirearafturilor de praf, maturat, încheiat la nasturi, legarea sireturilor si asamai departe. Toate acestea îl ajuta pe copil sa se adapteze noului mediu din clasa(pentru ca viata practica este aria cu care copilul începe când vine pentruprima data la gradinita) sa îsi câstige independenta, sa îsi coordonezemiscarile si sa exerseze concentrarea atentiei. Toate obiectele de pe raft suntcurate si foarte atractive pentru a stimula interesul copilului.

2. Activitatile senzoriale vizeaza dezvoltarea simturilor. La aceasta vârsta(3 - 6 ani) copilul exploreaza prin intermediul simturilor mediul în caretraieste. Dezvoltarea lor conduce implicit la o cunoastere mai rafinata si laascutirea inteligentei. Prin materialul senzorial Maria Montesssori a pusconcepte abstracte în forma concreta. Spre exemplu, conceptul de lungime estematerializat în barele rosii care au aceeasi forma, aceeasi culoare, singurulaspect care difera fiind lungimea. Conceptul materializat în cele 10 bare rosiieste reprezentat prin gradarea acestora de la cea mai scurta (10 cm) la cea mailunga(1m), diferenta dintre bare fiind constanta(10 cm). La fel se întâmpla si cu alte concepte: culoarea, greutatea, etc.Materialul senzorial vizeaza dezvoltarea fiecarui simt în parte prin izolarealui de celelalte. Spre exemplu, în exercitiile pentru dezvoltarea simtuluitactil copilul foloseste o esarfa pentru a-si acoperi ochii în asa fel încâttoata atentia sa îi fie îndreptata spre analiza tactila. La fel în simtultermic sau baric. Un alt aspect esential pe care îl aduce cu sine materialulsenzorial este controlul erorii. Copilul se poate corecta singur atunci cândgreseste si de fiecare data greseala este evidenta. Spre exemplu, blocurilecilindrice. Fiecare bloc are 10 cilindri care trebuie introdusi în spatii uniceîn cadrul blocului respectiv. Daca unul dintre cilindri este introdus în altaparte decât exact acolo unde îi este locul, unul dintre cilindri va ramâne peafara. Materialul senzorial pregateste copilul pentru observarea sistematica amediului, primul pas care duce la mici descoperiri realizate în mod spontan. 3.Activitatile de limbaj vizeaza, fireste, dezvoltarea limbajului cu aspectelelui esentiale: vorbit, scris si citit.

4. Activitatile de matematica se bazeaza pe materiale specifice, carerespecta caracteristica vârstei, de a opera în plan concret, senzorial.Treptat, spre sfâr#351;itul celui de-al treilea an în aceeasi clasa, se facetrecerea la materiale care se elibereaza de încarcatura senzoriala, nu pentruca asa spune metoda, ci pentru ca pur si simplu copilul realizeaza ca nu maiare nevoie de suportul concret, ca si-a însusit ideea. Aceste ultime doua ariivor face, poate, obiectul unui articol separat. Sa ne multumim, pentru moment,cu trecerea lor în revista.

Trei nivele de vârstă în aceeaşi clasă
Am în clasă copii între 3 şi 6 ani şi aşa arată în mod obişnuit o clasăMontessori. Copiii care au început anul acesta grădiniţa la 3 ani vor fi înaceeaşi clasă încă doi ani de acum înainte. Acum sunt cei mai mici, peste doiani vor fi cei mai mari. Un proces de creştere şi dezvoltare pe care ei înşişiîl sesizează cu mult entuziasm. În felul acesta relaţiile dintre copii încadrul orelor de program seamănă mult mai mult cu viaţa dinafara şcolii, adicăcu viaţa reală.
Există mai multe avantaje de pe urma unei asemenea structuri. În primulrând, copiii cei mici văd în copiii mari modele de urmat, îi văd desfăşurândactivităţi pe care ei nu le pot face deocamdată şi învaţă să accepte situaţiade a nu şti totul, dar, în acelaşi timp, au speranţa că vor putea şi ei săavanseze când vor fi la vârsta potrivită. Copiii mai mari sunt de fapt un felde stăpâni atoateştiutori, pentru că lor le sunt cunoscute materialele,rânduiala fiecărei zile şi regulile clasei. În acelaşi timp, e înduioşător săsesizezi grija cu care copiii mai mari se poartă cu cei mai mici, avândprobabil şi memoria vârstei anterioare, cu dificultăţile şi bucuriile ei.
Îmi aduc aminte că am văzut odată un copil de 6 ani care tocmai începuse săcitească. În aceeaşi clasă cu el era o fetiţă de 3 ani care avea o zi mai grea,probabil din cauza dorului de părinţi. Mi-a rămas în minte imaginea acestuibăieţel de 6 ani care ia mâna micuţă a fetiţei şi merge cu ea la o masă, oaşează pe un scăunel, aduce o carte şi începe să îi citească. În mod vizibil,cea mică s-a liniştit şi ascultă cele citite cu un respect deosebit. Veţi spuneprobabil că idealizez, că asemenea cazuri sunt singulare. V-aş putea da sute deexemple ale unor astfel de comportări. Spre exemplu, am în clasa mea un băieţelde 3 ani. De fapt, când am început, în septembrie, avea 2 ani şi 9 luni, fiindcel mai mic din clasă. Lui i-a fost cel mai greu să se obişnuiască la şcoală,adică într-un mediu fără părinţi. Şi plângea zilnic, dimineaţa şi de câte oriîşi amintea peste zi. La un moment dat eram cu toţii aşezaţi pe covor şidiscutam ceva, nu-mi aduc aminte ce. Băieţelul cel mic zice că vrea la mamalui, începe să plângă şi se duce într-un loc mai ferit. Una dintre fetiţele maimari se ridică atunci de pe covor, se duce lângă colegul ei îl mângâie şi îizice: "Hai nu mai plânge!". Şi toate astea se petrec cu atâtaspontaneitate... Cine ştie dacă nu cumva în anii trecuţi, când a venit primadată la grădiniţă, fetiţa aceasta nu a avut şi ea aceeaşi problemă. Cine ştiece amintiri a deşteptat în ea imaginea acestui copil care plângea după mamalui. În mod clar, asemenea experienţe sunt aproape imposibile în clasele încare toţi copiii au aceeaşi vârstă şi au aceleaşi probleme.
În aceeaşi ordine de idei, un alt aspect important îl constituie intereselespecifice vârstei. Este cunoscut faptul că aproape toţi copiii au aceleaşiinterese la o anumită vârstă.Când toţi copiii din grupă vor acelaşi lucru,aceleaşi jucării şi aceleaşi obiecte, atunci în mod normal apar conflictele. Nuvreau să spun că în clasa Montessori nu apar conflicte, nu încape loc deidealizare când lucrurile se prezintă atât de interesant. Ce vreau să spun estecă, date fiind vârstele diferite, interesele copiilor au o gamă mai largă şicorespund diferitelor materiale. Un copil de 3 ani va fi interesat mai mult dearia de viaţă practică şi aria de dezvoltare senzorială decât de materialeavansate de matematică pe care nu le înţelege. Şi în general copiii au intuiţiaa ceea ce pot şi sunt destul de inteligenţi să aleagă ce le trebuie în stadiulrespectiv de dezvoltare, cu condiţia ca mediul în care sunt să conţinămaterialul corespunzător trebuinţei lor.
Şi un ultim unghi din care vreau să privesc problema. În clasa Montessoriexistă un singur exemplar al fiecărui material, ceea ce înseamnă că un singurcopil poate desfăşura activitatea care implică acel material. În mod implicit,dacă un alt copil vrea să folosească acelaşi material va trebui să aştepte pânăce colegul lui îşi termină activitatea şi aşează materialul înapoi pe raft. Laînceputul anului se creează conflicte, dar nu ia mult timp ca acceptarea sădevină obişnuinţă. În mod indirect, se educă astfel respectul pentru lucrulaltuia şi răbdarea de a aştepta să îţi vină rândul.
Să fii educator Montessori e ceva cu totul special. De aceea ridic acumpuţin cortina să puteţi privi pe scenă. Deocamdată nu şi în culise. Montessori EducareSchool din Boston e şcoala unde am semănat şi am culesanul acesta. Cu drag şi cu entuziasmul începătorului."

Metoda de educatie Montessori-Scurt istoric (X)

2012-01-29T14:03:00.001+02:00

Scurt istoric

"La 31 august 1870 se naste în localitatea Chiaravalla, regiunea Ancona dinItalia, Maria Montessori, unica fiica a lui Alessandro si Renilde. La vârsta de14 ani îsi propune sa devina inginer. Trecând peste prejudecatile vremii,izbuteste sa se înscrie la scoala Tehnica Michelangelo Buonarroti din Roma cutoate ca scolile tehnice primeau numai baieti.

Dar între timp îsi schimba hotarârea, fiind atrasa de medicina. Pe vremeaaceea însa, nici o femeie nu era primita la aceasta facultate. Cere audienta ladecanul facultatii care o primeste cu bunavointa, dar îi arata ferm ca nu opoate sustine. La plecare Maria Montessori îi spune decanului: "voi studiamedicina!".

Si asa a fost, astfel încât ea a devenit prima femeie medic din Italia. Întimpul stagiului de spital este profund impresionata de soarta copiilor cu deficientepsihice adunati la ospiciul din Roma si se dedica studierii metodelor care arputea ajuta la recuperarea acestor copii în limitele capacitatii lor dedezvoltare. Lucreaza apoi, pentru o perioada, cu copii deficienti mintal pecare îi observa cu atentie si creeaza materiale speciale pentru ei,monitorizând cu atentie urmarile.

Si rezultatele nu se lasa prea mult asteptate, pentru ca acesti copiireusesc sa obtina rezultate foarte apropiate de ale celor normali la testelecare li s-au administrat. În mod firesc a aparut întrebarea: ce îi face pecopiii normali sa ramâna la un nivel asa de scazut încât copiii cu deficitmintal îi pot ajunge din urma? Asa ca în 1906 Maria Montessori începe sa apliceaceeasi metoda pe copiii normali. La 7 ianuarie 1907 inaugureaza prima scoalamontessoriana pentru copiii mici normali denumita "Casa deib.a.m..i.n.i" (casa copiilor) în cartierul muncitoresc San Lorenzo de la periferia Romei, strada dei Marsi nr. 53. Din acestan au luat fiinta numeroase "case dei b.a.m.b.i.n.i " în Italia si înmai toate tarile din lume, cu copii de toate rasele.

Maria Montessori începe sa puna pe hârtie observatiile ei asupra copiilor simodul lor de a raspunde materialelor pe care le punea la dispozitie. si nunumai atât. Vazând rezultatele uimitoare ale metodei în sine, oameni de stiinaau invitat-o pe Maria Montessori sa tina conferinte si cursuri de formare aeducatorilor în toata lumea. Asa se face ca, în 1929, ajunge sa prezidezeprimul Congres International Montessori la Helsingor în Danemarca. Cu acestprilej, s-a înfiintat Asociatia Internationala Montessori (AssociationMontessori International A AMI) care a adus în zilele noastre în mod fidelideile si metoda Mariei Montessori.

Institutul care a organizat cursul de pregatire urmat de mine în San Diego apartine deaceeasi organizatie, a carei membri am devenit de anul trecut.

Revenim. În 1951 Maria Montessori este numita membru de onoare al"Montessori Educational Association of America", la propunereapresedintelui asociatiei, omul de stiina si inventatorul Graham Bell, în casacaruia functiona o scoala Montessori. De-a lungul vremii, Maria Montessori aprimit numeroase distinctii: "Legiunea de onoare" acordata deguvernul francez pentru merite deosebite în progresul stiintei si practicii îndomeniul educatiei "Doctor honoris causa" la Universitatea din Amsterdam, onorurispeciale din partea UNESCO. Dar probabil ca nici unul dintre acestea nu a fostmai d#259;t#259;tor de bucurie decât împlinirea de a vedea fericirea, implicarealibera si schimbarea copiilor sub îndrumarea înteleapta si întelegatoare aeducatoarei într-un mediu special pregatit.

La 6 mai 1952 Maria Montessori s-a stins din viata la Noordwijka an Zee înOlanda unde a fost asezata în cimitirul pentru copii.

În perioada interbelica, s-a înfiintat "Asociatia Montessori dinRomânia", sub presedintiaia filosofului si psihologului ConstantinRadulescu-Motru, avându-l ca presedinte de onoare pe diplomatul NicolaeTitulescu, prezenta acestor doua reputate personalitati în fruntea organizatieiconstituind un important si rezonant semn de încredere. În aceeasi perioada aufunctionat de altfel în România numeroase scoli Montessori, care s-audesfiintat odata cu venirea noului regim. De retinut si faptul ca Maria Montessoriplanificase sustinerea unui curs de formare de educatori în România, darîmprejurarile politice au împiedicat realizarea proiectului. Totusi, sementioneaza numele unor români care au participat în strainatate laconferintele si cursurile pe care Maria Montessori însasi le-a sustinut. Dinpacate traditia interbelica s-a pierdut pentru o perioada lunga de timp."

Când si cum a aparut Montessori? (IX)

2012-01-29T14:00:00.001+02:00

Când si cum a aparut Montessori?

"Educatia Montessori a fost înfiintata în 1907 de catre Dr. Maria Montessori,prima femeie medic din Italia. Metoda ei, ca medic specialist in pediatrie sipsihiatrie, se bazeaza pe observarea stiintifica proceselor de învatare lacopii. "Copiii învata singuri" este una dintre cele maisurprinzatoare descoperiri ale Mariei Montessori, pe baza careia a proiectat unmediu pregatit în care copiii pot sa aleaga liber dintr-un numar de activitatide dezvoltare speciale. Astazi, la mai bine de un secol de la înfiintareaprimei "Casa dei b.a.m.b.i.ni " în Roma, educatia Montessori (de lanastere la adolescenta) poate fi întâlnita pe toate meridianele lumii, în taricu culturi foarte diferite, dovedindu-se a fi o educatie universala.

Care e diferenta între educatia Montessori si cea traditionala?

În Montessori, învatarea se realizeaza prin toate cele cinci simturi, nunumai prin ascultare si citire. Copiii din clasele Montessori învata în ritmullor individual si îsi aleg propria activitate din posibilitatile existente inmediul pregatit de catre cadrul didactic. Învatarea este un proces dedescoperire care conduce la concentrare, motivare, auto-disciplinare sidragoste de învatare. Copii cu vârste diferite ( 3-6, 6-9, 9-12, 12-15, 15-18)sunt grupati în aceeasi clasa, formând comunitati în care cei mai mariîmpartasesc în mod spontan cunostintele celor mai mici, având astfelposibilitatea consolidarii propriei cunoasteri.

Asa cum copiii invata sa vorbeasca fara sa le tina cineva lectii, la fel potinvata cultura, obiceiuri, comportament, scrisul, cititul, matematica,stiintele, intr-un mod individual si in ritm propriu. Mediul Montessori contine"materiale pentru dezvoltare" special proiectate, care invita copiiisa se angajeze in activitati de invatare pe care le aleg in mod liber. Subindrumarea unui cadru didactic special instruit, copiii dintr-o clasa Montessoriinvata prin descoperire cu ajutorul materialelor, dezvoltandu-si capacitatea deconcentrare, motivatia, auto-disciplina si controlul de sine, precum si odragoste pentru invatare care dureaza toata viata.

Nu exista banci, catedra, catalog, copiii sunt liberi sa-si aleaga singuriactivitatile si locul de desfasurare al acestora. Copiii care urmeaza metodaMontessori dobandesc si abilitati sociale si de comunicare deosebite, deoarececlasele nu sunt constituite dupa criterii rigide de virsta, ci e vorba de grupecare cuprind copii de varste apropiate.

Montessori înseamna o abordare complet diferita a educatiei. Prin aplicareaacestei metode este respectata personalitatea si independenta copilului, suntrespectate legile naturale de dezvoltare a spiritului uman. PedagogiaMontessori asigura dezvoltarea complexa a copilului: intelectuala, fizica,emotionala si spirituala, creeaza cetateni responsabili si implicati.

Putem sa ne educam copiii acasa dupa metoda Montessori?

Numai un cadru didactic instruit poate aplica corect educatia Montessorifolosind materiale de învatare speciale (se gasesc prezentate în sectiuneaMateriale a site-ului http://apa.cudts.ro) care se gasesc în mediul pregatit.În plus, dezvoltarea sociala care are loc atunci când copilul se afla împreunacu altii mai mari, face parte integrala din educatia Montessori.

Totusi, cei care doresc sa-si educe copiii acasa au multe de învatat dinfilosofia si practica Montessori. APA- Asociatia Alternative Pedagogice din Romania, avandca presedinte pe dl. Prof. Marcel Capraru - pune la dispozitie carti ale MarieiMontessori si albume cu materiale necesare pe arii curriculare, impreuna cuobiectivele directe si indirect (aceste albume sunt destul de scumpe, si nureprezinta un curs complet, ci doar o colectie de “lectii” – 300 ron buc.).Totusi parintii pot folosi principiile Montessori acasa, completând astfelexperienta scolara montessoriana a copilului.

Priviti casa prin ochii copilului. Acesta are nevoie de sentimentul caapartine casei si aceasta se obtine daca participa complet la activitatilezilnice. "Ajuta-ma sa fac singur." spune copilul dvs. Cel mai sigurmod de a construi respectul de sine al copilului consta în a-i oferioportunitati de a actiona independent.

Exista "parti" ale acestei pedagogii care ar putea fi preluate siaplicate in scolile de stat din Romania?

Prin modul ei actual de organizare, scoala romaneasca nu respectalibertatea, independenta, personalitatea si drepturile copilului, ceea ce ducela indisciplina, abandon scolar, stres, violenta. Desi metoda Montessori, caintreg, nu ar putea fi integrata, deocamdata, in structura organizatorica ascolilor de stat, ar putea fi folosite materialele didactice Montessori,materiale care transmit copiilor informatiile necesare intr-un mod placut,copiii avand posibilitatea sa lucreze individual, in ritm propriu, nu subpresiunea profesorului.

Pedagogia Montessori are succes in intreaga lume, exista aproximativ 8.000de astfel de scoli pe toate continentele. In Romaniaexista grupe de gradinita Montessori la Drobeta Turnu Severin, Timisoara,Bucuresti si Miercurea Ciuc (in lb. maghiara) si o scoala elementara la Cluj-Napoca (in lbmaghiara, pe langa biserica reformata). Cei care doresc sa obtina mai multeinformatii despre aceasta metoda pot accesa site-urile http://apa.cudts.ro sauhttp://montessori-apa.ro.

APA se straduieste sa dezvolte aceast tip de educatie în România.Deocamdata, numarul acestor scoli este redus. S-a început cu clasele pentruprescolari (3-6 ani).

Ce presupune infiintarea unei Scoli Montessori?

Înfiintarea unei scoli presupune: instruirea cadrelor didactice în metodaMontessori, asigurarea claselor si dotarea acestora cu material specificMontessori.

Cum reusesc copiii Montessori în viata?

Cercetarile arata ca acestia sunt bine pregatiti intelectual, social siemotional pentru viata. În afara de faptul ca au scoruri superioare la testarisi examene, copiii Montessori se afla deasupra mediei în ceea ce privestecapacitatea de a urma instructiunile, de a realiza activitatea la timp, de aasculta cu atentie, de a utiliza eficient deprinderile de baza. Ei vadescresponsabilitate, pun întrebari, arata entuziasm pentru învatare si pentruadaptarea la situatii noi.

Care sunt dificultatile introducerii educatiei Montessori în Romania?

Ca si în toate celelalte domenii, în România schimbarile în educatie seproduc cu mare dificultate si mult mai lent, datorita birocratiei, coruptiei,dar, mai ales, a mentalitatilor. Înfiintarea unei clase Montessori presupune:
- Materiale Montessori - în jur de 10 000 USD (timp de 20 de ani nu necesitaînlocuiri, doar mici reparatii)
- Spatiu (sala de clasa) cu anumite dotari (bucatarie si baie proprii, s.a.)- destul de greu de obtinut în scoli (coruptie, ignoranta, suspiciuni,birocratie, etc.); foarte scump în sistem privat (pt. rentabilitate, e necesarun nr. de peste 100 copii, ori o clasa are, de regula, 20 copii.)
- Cadru didactic special instruit în Montessori pt nivelul respectiv (3-6;6-9; 9-12 ani).- pâna acum instruirea s-a realizat în strainatate sau cuinstructori din afara, la preturi foarte mari (5000 USD pe cursant). APA a pusla punct primul curs de instruire Montessori în româneste dar nu poate fiautorizat pentru non-educatori (legea cere înfiintarea unui Colegiu pedagogicde 3 ani cu un curriculum standard, ceea ce denatureaza metoda). Cursul seadreseaza, deci, educatoarelor si învatatorilor calificaficati în metodatraditionala, constituind o specializare suplimentara. Acestia, având unserviciu si nefiind nici un câstig material suplimentar din aplicareaMontessori la clasa, nu prea se mai intereseaza. De aceea e necesara implicareaa cât mai multor membri ai APA pentru raspândirea ideii Montessori.
- Copiii - Raspunsul tipic al autoritailor (inspectorate scolare siminister) la solicitarea de înfiintare si aprobare de clase Montessorieste:"Nu putem deoarece nu vor fi copii. Aduceti cereri de la cel putin 20parinti din aceeasi zona, dati-ne materiale si pregatiti un cadru (careaccepta) din scoala. Si nu ne cereti bani! Eventual, dati-ne!." Cam greu de îndeplinit toate aceste conditii dintr-odata, nu-i asa? Mai ales ca Montessori e aproape total necunoscuta în România."

• Nota:

Materialul de mai sus este o compilatie de pe site-ul APA-AsociatiaAlternative Pedagogice.

Sistemul de invatamant Montessori(VIII)

2012-01-29T13:58:00.004+02:00

Sistemul de invatamant Montessori

"Mediul Montessori pentru copiii de la cresa si gradinita pana la nivelulliceului, se bazeaza pe o filozofie educationala foarte diferita de cea traitade majoritatea adultilor care suntem noi.

"Ghidul" Montessori, asa cum este denumit, de obicei, educatorul,in loc sa inceapa cu un set de lectii dictat de o scoala a societatiiadultilor, construieste pe tendintele naturale ale copilului catre explorare,munca, creativitate si comunicare, pentru a crea un mediu de invatare care sahraneasca pasiunile in desfasurare ale copiilor.Firesc, adultul care aresarcina organizarii acestui mediu are nevoie de o pregatire foarte diferita.Instruirea traditionala Montessori consta intr-o activitate de un an pentrufiecare dintre cele trei nivele de varsta si stadii de dezvoltare de mai jos:0-3 ani, 3-6 ani, 6-12 ani.Profesorul Montessori pentru liceu trebuie, in modideal, sa fi absolvit toate trei cursurile de instruire plus o specializareuniversitara in una sau mai multe discipline.

Cateva detalii specifice prinvind metoda Montessori

Va prezentam cateva detalii specifice ale metodei Montessori, careilustreaza necesitatea unui tip de instruire specific:
• Gruparea copiilor de varste diferite. Copiii sunt grupati pe varste siabilitati neomogene, in serii de trei sau sase ani: 0-3, 3-6, 6-12 (uneori 6-9si 9-12), 12-15, 15-18;
• Exista o interactiune constanta,o permanenta rezolvare de probleme, predare de la copil la copil si osocializare permanenta;
• Copiii lucreaza in conformitate cu propriile lor abilitati si nu se plictisescniciodata (din aceasta perspectiva, acest sistem ar fi o mana cereasca pentruinvatamantul simultan din multe zone rurale din Romania);
• Mediul special pregatit este amenajat in functie de aria curriculara, iarcopiii sunt liberi sa se deplaseze prin clasa in loc sa stea in banci;
• Nu exista limita in ceea ce priveste timpul in care copilul poate lucra cuun anume material. In fiecare perioada a zilei, toate ariilecurriculare--matematica, limba, stiintele, istoria, geografia, desenul, muzica,etc., pot fi studiate la toate nivelele;
• Metoda de predare - Preda predand, nu corectand;
• Nu exista lucrari de control care sa se inapoieze cu corecturi in rosu. Serespecta munca si efortul copilului asa cum sunt;
• Profesorul, printr-o observare extensiva si prin inregistrareaobservatiilor, planifica proiecte individuale prin care fiecare copil sa-sidezvolte capacitatea de a invata ce-i trebuie pentru a-si imbunatatiperformantele. Raportul profesor-copii: de la 1:1 la 1:30+. Cu exceptiagrupelor pentru varstele de 0-3 ani (in care marimea grupului e dictata deregulile Ministerului Sanatatii), raportul este de un profesor Montessori si unsupraveghetor (asistent) la 30+ copii. Profesorul este instruit sa predeaindividual, nu sa tina cursuri unui grup mai mare sau mai mic, si sasupravegheze peste 30 de copii care desfasoara o gama foarte larga de sarcini.El este pregatit in probleme fundamentale de matematica, limba, stiinte siarte, si in calauzirea cercetarii si explorarii copilului, concentrandu-iinteresul si emotiile asupra temei. Profesorul nu stabileste teme, nici nudicteaza ce trebuie sa se studieze sau sa se citeasca si nici nu stabilestelimite privind profunzimea interesului copilului.
Discipline fundamentale

Profesorul Montessori, in perioada instruirii, face practica pentrumajoritatea lectiilor cu materialele la toate disciplinele. De asemenea,trebuie sa treaca examene scrise si orale pentru aceste discipline pentru aobtine diploma. Este instruit, de asemenea, sa recunoasca daca un copil estepregatit pentru o anumita lectie intr-o anumita disciplina in functie devarsta, abilitate si interes si este calificat sa dirijeze progresulindividual.

Arii curriculare

Toate disciplinele sunt interconectate, nu sunt predate izolat, profesorulmodeland o personalitate "renascentista" cu interese largi. Copilulpoate lucra cu orice material pe care-l intelege, in orice moment.

Orarul

Pana la varsta de sase ani exista zilnic una sau doua perioade de trei orede activitate neintrerupta fara a fi separate de lectii de grup. Copiii maimari isi programeaza intilniri de studiu in grup si cu profesorul ori de cateori este necesar. Adultii si copiii respecta concentrarea si nu intrerup pe celcare e ocupat cu o anumita sarcina. Grupurile se organizeaza spontan sau pebaza de o programare anterioara speciala. Totusi, aproape intotdeauna, seacorda prioritate activitatii alese individual. Pentru copiii care urmeaza saintre in invatamantul primar se organizeaza asa zisa zi prelungita, carecorespunde grupei pregatitoare din invatamantul prescolar romanesc.

Marimea clasei

Cu exceptia grupelor de cresa, cele mai de succes clase sunt cele carecuprind un numar de 30-35 copii la un cadru didactic (foarte bine instruitpentru nivelul la care preda) si un asistent supraveghetor. Acest lucru eposibil deoarece copiii raman in acelasi grup timp de trei pana la sase ani iarmajoritatea activitatilor de predare-invatare au ca sursa copiii si mediul.

Stiluri de invatare

Sunt stimulate toate tipurile de inteligenta si toate stilurile de invatare:muzical, corporal-kinestezic, spatial, interpersonal, intrapersonal, intuitiv,lingvistic traditional si cel logico-matematic (citire-scriere-aritmetica).Acest model specific a fost redescoperit de catre psihologul Howard Gardner dela Universitatea Harward, in teoria inteligentelor multiple.

Evaluare

Nu exista note sau alte forme de recompensa sau pedeapsa, nici deschise,nici subtile. Evaluarea se face prin portofolii, observare de catre cadruldidactic si prin fise de progres. Proba daca sistemul functioneaza consta inrealizarile si comportamentul copiilor, satisfactia, maturitatea, bucuria,dragostea de a invata si nivelul ridicat al activitatii.

Cerinte pentru varsta de 3-6 ani

Nu exista cerinte academice pentru aceste varste, insa copiii isi insusesc ocantitate surprinzatoare de cunostinte si, adesea, invata sa citeasca, sa scriesi sa socoteasca la un nivel care, de obicei, depaseste ceea ce se credeposibil pentru aceste varste.

Cerinte pentru varsta de 6-18 ani

Profesorul observa in permanenta interesele fiecarui copil si faciliteazacercetarea individuala in domeniul acestor interese. Nu exista alte cerintecurriculare decat cele stabilite in Curriculum-ul National, sau cele cerute laadmiterea in liceu sau de examenul de capacitate si cel de bacalaureat. Acesteaiau o cantitate de timp minima. De la varsta de 6-7 ani elevii proiecteazacontracte cu cadrul didactic care trebuie sa le indrume activitatea solicitata,sa pastreze un echilibru general al domeniilor de activitate si sa-i invete sadevina responsabili fata de propria educatie si de utilizarea timpului.Activitatea din ciclul elementar si gimnazial cuprinde si materii care, deobicei, apar la liceu.

Formarea caracterului

Aceasta formare este considerata pe acelasi plan cu formarea academica,elevii invatand sa aiba grija de ei insisi, de ambianta, unul de celalalt -gatesc, curata, construiesc, lucreaza gradina, se deplaseaza gratios, vorbescpoliticos, sunt respectuosi si gata de a acorda ajutor, desfasoara activitatesociala in comunitate, etc.

Rezultatele acestei metode

Atunci cand mediul raspunde tuturor trebuintelor copiilor, acestia devin,fara vreo mani****re din partea adultului, sanatosi fizic, implinitiintelectual si psihologic, foarte bine educati si emanand bucurie si bunatateunul fata de altul. In urmatorul citat, Dr. Montessori vorbeste despre primaCasa dei reclama - reclama mascata din Roma, ilustrand importantadescoperirilor sale si esenta intregului invatamant Montessori de astazi:

Cand copiii au completat o actvitate prin care au absorbit ceva din mediu,ei par odihniti si profund satisfacuti. De parca o cale s-a deschis insufletele lor care i-a condus la toate fortele lor latente, relevand cea maibuna parte a lor. Ei arata o mare dispozitie catre oricine, vor sa-i ajute pealtii si sunt plini de bunavointa.

Astazi exista toate tipurile de proiecte de cercetare privind rezultateleinvatamantului Montessori. Rezultatele acestora arata ca pe masura ce copiiiprogreseaza intr-un sistem de invatamant Montessori autentic (deoarece existascoli care folosesc numele dar nu au cadre didactice Montessori calificate) dela nivelul prescolar la gimnaziu si liceu, devin mai independenti si mairesponsabili in actiuni si gandire. Ei desfasoara cercetari originale in toatedirectiile si depasesc repede nivelul de cunoastere al cadrului didactic inmulte domenii. Ei intra in societate si devin cetateni responsabili si cugandire critica mult mai devreme decat s-a crezut ca este posibil, organizanddrumetii, proiecte si actiuni sociale si ecologice, ucenicie. Isi dezvoltadeprinderi de studiu excelente incat depasesc nivelul curriculum-ului dinscolile traditionale. Cercetarile longitudinale releva lipsa oricarei forme deviolenta in comportamentul adultilor care au urmat un invatamant Montessori, inspecial in perioada prescolara."